Noile ghiduri ale Colegiului American de Cardiologie/Asociației Americane a Inimii scad pragul pentru hipertensiune arterială la o tensiune arterială sistolică peste diastolică de 130/80. Ca urmare, 46% din populația adultă cu vârsta de peste 20 de ani îndeplinește acum criteriile pentru hipertensiune arterială.1 Ceea ce urmează este o imagine reprezentativă a pacientului tipic cu hipertensiune arterială, așa cum este identificat de noile ghiduri.
Pacient
Un pacient tipic adresat specialiștilor de la University of Minnesota Health pentru evaluarea și gestionarea hipertensiunii ar putea fi un bărbat în vârstă de 72 de ani cu antecedente de boli cardiovasculare și ale cărui teste de laborator de rutină dezvăluie o afecțiune concomitentă, cum ar fi prezența unei boli renale cronice în stadiu incipient. Pacientul de exemplu este negativ pentru hiperaldosteronism, o cauză majoră a hipertensiunii secundare. El ia 25 mg de hidroclorotiazidă o dată pe zi pentru a-și gestiona hipertensiunea.
Management
Tensiunea arterială a pacientului este măsurată în conformitate cu cele mai recente ghiduri privind diagnosticul și managementul hipertensiunii arteriale. Tensiunea arterială a pacientului este evaluată în 2 citiri separate cu ajutorul unui dispozitiv oscilometric automat în timp ce pacientul este așezat după 5 minute de repaus liniștit. Tensiunea arterială a pacientului din exemplul de față este de 138/70 mm Hg, o citire considerată peste valoarea țintă conform noilor orientări.
Specialistul în hipertensiune arterială al pacientului ar analiza cu acesta potențialele beneficii ale scăderii intensive a tensiunii arteriale sistolice până la o țintă sub 130 mm Hg. Astfel de beneficii includ scăderea riscului de mortalitate din toate cauzele și de boli cardiovasculare.1 Pacientul din acest scenariu arată că investește în reducerea riscului de boli cardiovasculare și alege să își intensifice regimul de medicație antihipertensivă. Pacientului i se prescrie lisinoprilul, un inhibitor al ACE, pentru a-și gestiona tensiunea arterială ridicată. De asemenea, i se prescrie o dietă săracă în sodiu, bogată în fructe și legume și i se indică să facă 30 de minute de exerciții fizice 5 zile pe săptămână.
Pacientul este reevaluat peste 6 săptămâni. Tensiunea sa arterială sistolică a scăzut de la 137 la 127 mm Hg. Cu excepția altor complicații, este de așteptat ca tensiunea sa arterială să rămână într-un interval sănătos, gestionat cu succes prin intervenții farmacologice și de stil de viață adecvate.
Discuție
Eforturile intense de reducere a tensiunii arteriale sistolice la o țintă sub 120 mm Hg reduc riscul global de deces cu 27%, în comparație cu o țintă sub 140 mm Hg.2 Cu toate acestea, îngrijirea hipertensiunii arteriale trebuie să fie individualizată, în special în cazul pacienților mai în vârstă care pot avea factori de risc, cum ar fi boala renală. Scăderea intensivă a tensiunii arteriale necesită de obicei 1 medicament antihipertensiv suplimentar și este asociată cu un risc crescut de evenimente adverse, cum ar fi leziuni renale acute și sincope. Deși aceste eforturi reduc riscul global de deces, s-a demonstrat că reducerea absolută a riscului este de numai 1,2% (risc de 3,3% în cazul grupului de tratament intensiv față de 4,5% în cazul grupului de tratament standard). Decizia de a urma o strategie de scădere intensivă a tensiunii arteriale trebuie luată între pacient și furnizor.3
Noile ghiduri ACC/AHA și United States Preventive Services Task Force recomandă acum utilizarea măsurătorilor tensiunii arteriale în afara cabinetului în diagnosticul și tratamentul hipertensiunii arteriale. Aceste recomandări se bazează pe observația că pacienții cu hipertensiune cu halat alb (tensiune arterială crescută în clinică cu tensiune arterială normală în afara clinicii) prezintă un risc scăzut de rezultate adverse. Pe de altă parte, pacienții cu hipertensiune mascată (tensiune arterială normală în clinică, dar crescută în afara clinicii) prezintă un risc crescut.4 Tensiunea arterială în afara cabinetului poate fi obținută prin măsurători ale tensiunii arteriale la domiciliu sau prin măsurători ambulatorii ale tensiunii arteriale. Monitoarele de tensiune arterială la domiciliu trebuie să fie validate, iar pacienții trebuie să primească instrucțiuni privind modul de măsurare a tensiunii arteriale la domiciliu. Printre aspectele importante se numără poziționarea corectă, 5 sau mai multe minute de repaus liniștit, utilizarea unei manșete pentru brațul superior și 2 sau mai multe măsurători la 1 minut distanță.5 O altă opțiune, monitorizarea ambulatorie a tensiunii arteriale, are avantajul de a furniza o estimare pe parcursul a 24 de ore, atât ziua, cât și noaptea. University of Minnesota Health oferă monitorizarea ambulatorie a tensiunii arteriale prin intermediul clinicilor sale de cardiologie și nefrologie.
- Whelton PK, Carey RM, Aronow WS, et al. 2017 ACC/AHA/AAPA/ABC/ACPM/AGS/APhA/ASH/ASPC/NMA/PCNA Guideline for the Prevention, Detection, Evaluation, and Management of High Blood Pressure in Adults: A Report of the American College of Cardiology/American Heart Association Task Force on Clinical Practice Guidelines. J Am Coll Cardiol. 2018;71(19):e127-e248.
- Wright JT Jr, Williamson JD, Whelton PK, et al. A randomized trial of intensive versus standard blood-pressure control. N Engl J Med. 2015;373(22):2103-2116.
- Yannoutsos A, Kheder-Elfekih R, Halimi JM, Safar ME, Blacher J. Should blood pressure goal be individualized in hypertensive patients? Pharmacol Res. 2017;118:53-63.
- Thomas G, Drawz PE. Tehnici de măsurare a tensiunii arteriale: ce înseamnă ele pentru pacienții cu boală renală. Clin J Am Soc Nephrol. 2018 Jul 6; 13(7):1124-1131.
- Whelton PK, et al. 2017 ACC/AHA/AAPA/ABC/ACPM/AGS/APhA/ASH/ASPC/NMA/PCNA Guideline for the Prevention, Detection, Evaluation, and Management of High Blood Pressure in Adults: A report of the American College of Cardiology/American Heart Association Task Force on clinical practice. J Am Col Cardiol. 15 mai 2018: 71(19): e127-e248.
.