Tehnic, un traumatism cranio-cerebral (TCC) este definit ca fiind orice alterare fizică sau funcțională produsă de o forță traumatică externă care provoacă leziuni fizice ale creierului sau ale oricărui înveliș al acestuia (oase ale craniului etc.). În termeni colocviali, este o lovitură puternică la cap.
Cât de frecventă este?
Lucrurile la cap sunt foarte frecvente în copilărie. Se estimează că 1 din 10 copii va suferi un TCC non-trivial în timpul copilăriei. Cine nu-și amintește o lovitură la prima bicicletă, sau „rănile de război” în timp ce se juca cu prietenii acasă sau la școală, sau fiind o brută în timpul practicării sporturilor de contact? De cele mai multe ori, acestea nu au consecințe semnificative, dar uneori traumatismele pot fi grave, în special la copiii cu vârsta sub 1 an. La acești copii, cea mai frecventă cauză sunt căderile accidentale de la un loc înalt (masă de schimbat, cărucior, pătuț…) sau de la propria înălțime până la sol, când au început să meargă.
De la vârsta de 2 ani încolo, acestea sunt cauzate de obicei de căderi de la înălțime, ca pasageri în vehicule, victime ale călcării, căderi de pe bicicletă sau patine (în ultimele două cazuri din cauza nepurtării căștii). În rândul adolescenților, multe accidente grave se produc în timp ce conduc vehicule cu motor, cum ar fi mopedele, și se implică în activități riscante.
Poate fi grav?
Semnificația oricărui traumatism cranian este determinată de posibilitatea de leziuni cerebrale asociate. Aproximativ 80-90% dintre TBI-uri nu au consecințe relevante, adică sunt ușoare. Copiii cu vârsta mai mică de un an sunt mai expuși riscului de leziuni cerebrale. Cele mai multe TCC provoacă doar leziuni la suprafața capului, cum ar fi vânătăi, răni și durere la locul loviturii.
Ce simptome poate avea copilul meu după un traumatism cranian?
În general, el/ea va avea doar durere la locul loviturii și nu va avea nevoie de îngrijiri medicale. Dar dacă există vărsături, pierderea cunoștinței sau somnolență, vedere încețoșată, dureri de cap, iritabilitate, tulburări de vorbire, de mers sau de coordonare, deși multe dintre aceste simptome pot fi temporare, solicitați de urgență asistență medicală. Dacă se crede că ar putea exista o leziune semnificativă, copilul nu trebuie mișcat, în special gâtul dacă se suspectează o leziune a coloanei cervicale.
Trebuie să se facă teste în departamentul de urgență?
Primul lucru pe care îl va face medicul pediatru este să facă o anamneză pentru a evalua mecanismul traumatic și simptomele care au apărut. El sau ea va efectua apoi o examinare care va include scala Glasgow, un test clinic care evaluează răspunsul motor, ocular și verbal al pacientului. Scorul pe această scală variază de la 0 la 15 puncte și face posibilă, fără a efectua niciun test radiologic, estimarea gravității traumei și a probabilității de leziuni cerebrale.
Ocazional, medicul poate recurge la teste radiologice. În prezent, radiografia craniană nu mai este utilizată deoarece utilitatea sa este limitată, deoarece leziunile cerebrale pot apărea cu radiografii normale și, la rândul lor, majoritatea fracturilor nu sunt asociate cu leziuni intracraniene. Cel mai adecvat test atunci când se suspectează o leziune cerebrală este tomografia computerizată (CT sau scanarea).
Ce tratament ar trebui să îi dau copilului meu după ce a fost văzut în departamentul de urgență?
După evaluarea medicului pediatru, majoritatea copiilor vor fi externați și trimiși acasă. Deși este puțin probabil ca un copil fără simptome și cu o examinare normală să dezvolte o leziune gravă, adulții responsabili ar trebui să fie vigilenți în următoarele 24-48 de ore pentru orice semn de avertizare (a se vedea documentul privind recomandările de supraveghere). În acest caz, trebuie să se prezinte la cel mai apropiat serviciu de urgență. Dacă lovitura a fost severă, copilul trebuie evaluat periodic, la fiecare 2-3 ore, și, deși copilul poate fi lăsat să doarmă, trebuie trezit de câteva ori pe timpul nopții pentru a i se verifica starea generală.
Recomandări privind ceea ce trebuie urmărit la un copil care a suferit un traumatism cranian.
Recomandări privind ceea ce trebuie urmărit la un copil care a suferit un traumatism cranian.