În capitolul 3 din Romani, evreii îl interoghează pe Pavel cu privire la unele dintre învățăturile sale, și anume cu privire la păcat și la lege, precum și cu privire la judecata lui Dumnezeu față de evrei și neamuri.
| „Faptele | Romani | I Corinteni” |
| 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 |
| 11 | 12 | 13 | 14 | 15 | 16 |
” Toate cărțile din Biblie”
Evreii întreabă despre Judecata de Apoi
Prima întrebare pe care iudeii i-au pus-o lui Pavel în capitolul 3 din Romani este cum beneficiază ei de faptul că sunt circumciși. Dacă Dumnezeu îi va judeca atât pe iudei, cât și pe neamuri, ei au vrut să știe de ce trebuiau să fie circumciși. Pavel a răspuns spunând că, de fapt, ei dețin privilegii mai mari și mai multă cunoaștere pentru că au fost primul popor cu care Dumnezeu a împărtășit înțelepciunea Sa.
Dumnezeu își ține cuvântul
În continuarea capitolului 3 din Romani, Pavel a abordat problema pedepsei lui Dumnezeu. El a spus că Dumnezeu este întotdeauna adevărat, chiar dacă orice om este mincinos. El le-a spus evreilor că Dumnezeu nu va fi niciodată necredincios față de promisiunile Sale și că puteau avea încredere în El că va fi corect cu judecata Sa pentru că așa a spus că va face.
Toți au păcătuit
Evreii îl întrebau pe Pavel dacă ei erau superiori neamurilor în ochii lui Dumnezeu, dar Pavel a zdrobit această noțiune. El a reiterat faptul că ambele tipuri de oameni erau considerați păcătoși în ochii lui Dumnezeu. El a spus că amândoi vor fi judecați în mod egal în căutarea mântuirii și că Dumnezeu L-a trimis pe Isus pentru a-i salva pe toți, nu doar un singur grup de oameni.
Mântuirea pentru credincioși
Paul a încheiat capitolul 3 din Romani spunând că va exista o justificare pentru fiecare credincios autentic și onest. Numai cei care nu au avut remușcări, a explicat el, vor suferi consecințele păcatelor lor.
„Capitolul anteriorCapitolul următor”
Romani 3 (Română, versiunea King James)
1 Ce avantaj are deci iudeul? sau ce folos are circumcizia?
2 Mult în toate privințele: mai ales, pentru că lor le-au fost încredințate oracolele lui Dumnezeu.
3 Căci ce dacă unii nu au crezut? necredința lor va face credința lui Dumnezeu fără efect?
4 Să ne ferească Dumnezeu; da, să fie Dumnezeu adevărat, dar orice om mincinos, după cum este scris: Ca să fii îndreptățit în spusele tale și să biruiești când vei fi judecat.
5 Dar dacă nedreptatea noastră recomandă dreptatea lui Dumnezeu, ce vom spune noi? Este nedrept Dumnezeu care se răzbună? (Vorbesc ca un om)
6 Doamne ferește, căci atunci cum va judeca Dumnezeu lumea?
7 Căci dacă adevărul lui Dumnezeu a abundat mai mult prin minciuna mea spre slava Lui, de ce totuși sunt judecat și eu ca un păcătos?
8 Și nu mai degrabă (așa cum suntem calomniați și cum afirmă unii că spunem): „Să facem răul, ca să vină binele?” a căror osândă este dreaptă.
9 Și atunci ce, suntem noi mai buni decât ei? Nu, în nici un fel, pentru că am dovedit mai înainte, atât iudeii cât și neamurile, că toți sunt sub păcat;
10 După cum este scris: Nu este niciunul neprihănit, niciunul:
11 Nu este niciunul care să înțeleagă, nu este niciunul care să caute pe Dumnezeu.
12 Toți au ieșit din cale, au devenit împreună nefolositori; nu este niciunul care să facă binele, niciunul, niciunul.
13 Gâtul lor este un mormânt deschis; cu limbile lor au folosit înșelăciunea; otrava de aspidă este sub buzele lor:
14 a căror gură este plină de blestem și de amărăciune:
15 Picioarele lor sunt iuți la vărsarea sângelui:
16 Distrugerea și nenorocirea sunt în căile lor:
17 Și calea păcii nu au cunoscut-o:
18 Nu este frică de Dumnezeu înaintea ochilor lor.
19 Acum știm că tot ce spune legea, spune celor ce sunt sub lege, pentru ca orice gură să fie oprită și toată lumea să devină vinovată înaintea lui Dumnezeu.
20 De aceea, prin faptele legii, nici o făptură nu va fi îndreptățită înaintea Lui; pentru că prin lege este cunoașterea păcatului.
21 Dar acum s-a manifestat neprihănirea lui Dumnezeu fără de lege, fiind mărturisită prin lege și prin prooroci;
22 neprihănirea lui Dumnezeu, care este prin credința în Isus Hristos, pentru toți și asupra tuturor celor care cred: pentru că nu este nici o diferență:
23 Căci toți au păcătuit și sunt lipsiți de slava lui Dumnezeu;
24 Fiind îndreptățiți gratuit prin harul Său, prin răscumpărarea care este în Hristos Isus:
25 pe care Dumnezeu L-a pus ca jertfă de ispășire prin credința în sângele Său, ca să declare neprihănirea Lui pentru iertarea păcatelor trecute, prin îngăduința lui Dumnezeu;
26 ca să declare, zic, în acest timp, neprihănirea Lui, ca să fie drept și să justifice pe cel ce crede în Isus.
27 Unde este atunci lăudăroșenia? Ea este exclusă. Prin ce lege, a faptelor? Nu, ci prin legea credinței.
28 De aceea conchidem că un om este îndreptățit prin credință, fără faptele legii.
29 Este oare Dumnezeul numai al iudeilor? Nu este oare și al neamurilor? Ba da, și al neamurilor:
30 Fiindcă este un singur Dumnezeu, care va justifica circumcizia prin credință și necircumcizia prin credință.
31 Facem, așadar, ca legea să fie anulată prin credință? Doamne ferește: da, noi stabilim legea.
„Capitolul precedentCapitolul următor”