Practica nonviolenței – 198 de metode de acțiune nonviolentă

Ce este acțiunea nonviolentă

Acțiunea nonviolentă este o tehnică de acțiune socio-politică pentru aplicarea puterii într-un conflict fără utilizarea violenței fizice. Acțiunea nonviolentă poate implica acte de omisiune – adică oamenii pot refuza să îndeplinească acte pe care le îndeplinesc în mod obișnuit, pe care se așteaptă să le îndeplinească conform obiceiului sau pe care legea sau regulamentul le impune să le îndeplinească; acte de comitere – adică oamenii pot îndeplini acte pe care nu le îndeplinesc în mod obișnuit, pe care nu se așteaptă să le îndeplinească conform obiceiului sau pe care le este interzis să le îndeplinească; sau o combinație a celor două. Prin urmare, ca tehnică, acțiunea nonviolentă nu este pasivă. Nu este inacțiune. Este o acțiune care este non-violentă. Aceste acțiuni cuprind o multitudine de metode specifice de acțiune sau „arme nonviolente”. Aproape două sute au fost identificate până în prezent și, fără îndoială, alte zeci există deja sau vor apărea în conflicte viitoare. Există trei mari clase de metode nonviolente: protestul și persuasiunea nonviolentă, necooperarea și intervenția nonviolentă. Acțiunea nonviolentă oferă o modalitate de a exercita puterea în vederea atingerii obiectivelor și de a sancționa adversarii fără a recurge la violență fizică. În proporție covârșitoare, acțiunea nonviolentă este o acțiune de grup sau de masă. În timp ce anumite forme ale acestei tehnici, în special metodele simbolice, pot fi considerate ca fiind eforturi de convingere prin acțiune, celelalte forme, în special cele de necooperare, pot, dacă sunt practicate în număr mare, să constrângă adversarii. Oricare ar fi problema și amploarea conflictului, acțiunea nonviolentă este o tehnică prin care oamenii care resping pasivitatea și supunerea și care consideră că lupta este esențială, își pot duce conflictul fără violență. Acțiunea nonviolentă nu este o încercare de a evita conflictul. Este un răspuns la problema modului de exercitare eficientă a puterii. Ce nu este acțiunea nonviolentă

1. Acțiunea nonviolentă nu are nimic de-a face cu pasivitatea, supunerea și lașitatea; la fel ca în acțiunea violentă, acestea trebuie mai întâi respinse și depășite.
2. Acțiunea nonviolentă nu trebuie asimilată cu persuasiunea verbală sau pur psihologică, deși poate folosi acțiunea pentru a induce presiuni psihologice în vederea schimbării atitudinii; acțiunea nonviolentă, în locul cuvintelor, este o sancțiune și o tehnică de luptă care implică folosirea puterii sociale, economice și politice, precum și potrivirea forțelor în conflict.
3. Acțiunea nonviolentă nu depinde de presupunerea că oamenii sunt în mod inerent „buni”; sunt recunoscute potențialitățile oamenilor atât pentru „bine”, cât și pentru „rău”, inclusiv extremele cruzimii și inumanității.
4. Persoanele care folosesc acțiunea nonviolentă nu trebuie să fie pacifiști sau sfinți; acțiunea nonviolentă a fost practicată cu preponderență și cu succes de oameni „obișnuiți”.
5. Succesul acțiunii nonviolente nu necesită (deși poate fi ajutat de) standarde și principii comune, un grad ridicat de comunitate de interese sau un grad ridicat de apropiere psihologică între grupurile aflate în conflict; acest lucru se datorează faptului că atunci când eforturile de a produce schimbări voluntare eșuează, pot fi folosite măsuri nonviolente coercitive.
6. Acțiunea nonviolentă este cel puțin la fel de mult un fenomen occidental ca și unul oriental; într-adevăr, este probabil mai occidental, dacă luăm în considerare utilizarea pe scară largă a grevelor și boicoturilor în mișcarea muncitorească și luptele de necooperare ale naționalităților subordonate.
7. În acțiunea nonviolentă nu există nici o presupunere că adversarul se va abține să folosească violența împotriva actorilor nonviolenți; tehnica este concepută pentru a acționa împotriva violenței atunci când este necesar.
8. Nu există nimic în acțiunea nonviolentă care să o împiedice să fie folosită atât pentru cauze „bune”, cât și pentru cauze „rele”, deși consecințele sociale ale folosirii sale pentru o cauză „rea” pot fi considerabil diferite de consecințele violenței folosite pentru aceeași cauză.
9. Acțiunea nonviolentă nu se limitează la conflictele interne în cadrul unui sistem democratic; ea a fost folosită pe scară largă împotriva regimurilor dictatoriale, a ocupațiilor străine și chiar împotriva sistemelor totalitare.
10. Acțiunea nonviolentă nu durează întotdeauna mai mult pentru a produce victoria decât ar face-o lupta violentă. Într-o varietate de cazuri, lupta nonviolentă a obținut obiective într-un timp foarte scurt – chiar și în câteva zile. Timpul necesar pentru obținerea victoriei depinde de diverși factori – în primul rând de forța actorilor acțiunii nonviolente.

Sursa:

Sursa: : Gene Sharp, The Politics of Nonviolent Action (3 Vols.), Boston: Porter Sargent, 1973.

198 METODE DE ACȚIUNE NONVIOLENTĂ

De prea multe ori, oamenii care luptă pentru drepturi democraticeși justiție nu sunt conștienți de întreaga gamă de metode de acțiune nonviolentă. O strategie înțeleaptă, atenția acordată dinamicii luptei nonviolente și o selecție atentă a metodelor pot crește șansele de succes ale unui grup.Gene Sharp a cercetat și catalogat aceste 198 de metode și a oferit o selecție bogată de exemple istorice în lucrarea sa de referință, The Politics of NonviolentAction (3 Vols.) Boston: Porter Sargent, 1973.

METODELE DE PROTEST ȘI PERSUASIUNE NONVIOLENTĂ
Declarație formală

1. Discursuri publice
2. Letre de opoziție sau de susținere
3. Declarații ale unor organizații și instituții
4. Declarații publice semnate
5. Declarații de acuzare și intenție
6. Peterații de grup sau în masă

Comunicare cu un public mai larg

1. Slogane, caricaturi și simboluri
2. Bannere, afișe, comunicări afișate
3. Pliante, broșuri și cărți
4. Jurnale și reviste
5. Recorduri, radio, și televiziune
6. Scrierea cerului și scrierea pământului

Reprezentare de grup

1. Deputații
2. Premii simulate
3. Lovitură de lobby de grup

.

4. Pichetări
5. Elegeri simulate

Acte publice simbolice

1. Dispunerea steagurilor și a culorilor simbolice
2. Purtări de simboluri
3. Rugăciune și închinare
4. Livrarea de obiecte simbolice
5. Proteste de dezrobire
6. Distrugerea proprietății proprii
7. Lumini simbolice
8. Afișarea de portrete

.

9. Pictură ca protest
10. Semne și nume noi
11. Sunete simbolice
12. Reclamații simbolice
13. Gesturi grosolane

Presiuni asupra indivizilor

.
1. „Hărțuirea” oficialităților
2. Tăinuirea oficialităților
3. Fraternizare
4. Vigilări

Dramă și muzică

1. Scenete și farse umoristice

.

2. Spectacole de teatru și muzică
3. Cântece

Procesiuni

1. Marșuri
2. Parade
3. Procesiuni religioase
4. Pelerinaje
5. Pelerinaje

.

6. Motorade

Ora de cinstire a morților

1. Doliu politic
2. Înmormântări simulate
3. Înmormântări demonstrative
4. Înmormântări demonstrative
5. Ora de înmormântare la înmormântare locuri de înmormântare

Assamble publice

1. Assamble de protest sau de susținere
2. Mitinguri de protest
3. Mitinguri de protest camuflate
4. Întruniri de protest
5. Învățați…ins

Retragerea și renunțarea

1. Mersul…outs
2. Silence
3. Renunțarea la onoruri
4. Întoarcerea cu spatele

METODELE DE NONCOOPERARE SOCIALĂ
Ostracizarea persoanelor

1. Sociale boicot
2. Boicotul social selectiv
3. Neacțiunea lisistratică
4. Excomunicarea
5. Interzicerea

Noncooperarea cu evenimentele sociale, obiceiuri &instituții

1. Suspendarea activităților sociale și sportive
2. Boicotul afacerilor sociale
3. Greva studenților
4. Neascultare socială
5. Neascultare socială
6. Retragerea din instituțiile sociale

Retragerea din sistemul social

1. Stau…acasă
2. Necooperare personală totală
3. „Lupta” muncitorilor
4. Sancțiunea
5. Dispariția colectivă
6. Emigrarea de protest (hijrat)

METODELE DE NECOOPERARE ECONOMICĂ:
BOICOTAREA ECONOMICĂ
Acțiuni ale consumatorilor

1. Boicotul consumatorilor
2. Non-consumarea produselor boicotate
3. Politică de austeritate
4. Reținerea chiriei
5. Refuzul de a chirie
6. Boicotul național al consumatorilor
7. Boicotul internațional al consumatorilor

Acțiuni ale lucrătorilor & Producătorilor

1. Boicotul lucrătorilor
2. Boicotul producătorilor

.

Acțiuni ale intermediarilor

1. Boicotul furnizorilor și al manipulatorilor

Acțiuni ale proprietarilor și ale conducerii

1. Boicotul comercianților
2. Refuzul de a închiria sau de a vinde bunuri
3. Blocajul

.

4. Refuzul de asistență industrială
5. „Greva generală”

Acțiunea deținătorilor de resurse financiare

1. Retragerea depozitelor bancare
2. Refuzul de a plăti taxe, cotizații, și cotizații
3. Refuzul de a plăti datorii sau dobânzi
4. Întreruperea fondurilor și a creditului
5. Refuzul de a primi venituri
6. Refuzul banilor unui guvern

Acțiuni ale guvernelor

.
1. Embargo intern
2. Inscrierea pe lista neagră a comercianților
3. Interzicerea vânzătorilor internaționali
4. Interzicerea cumpărătorilor internaționali
5. Interzicerea comerțului internațional

METODELE DE NECOOPERARE ECONOMICĂ: GREVA
Grevele simbolice

1. Greva de protest
2. Greva rapidă (grevă fulger)

Grevele agricole

.
1. Grevă țărănească
2. Greva muncitorilor agricoli

Greve ale unor grupuri speciale

1. Refuzul muncii impresionate
2. Greva deținuților

.

3. Grevă a meseriașilor
4. Grevă a profesioniștilor

Greve industriale ordinare

1. Grevă a stabilimentelor
2. Grevă a industriei

.

3. Greva simpatizantă

Greve restrânse

1. Greva de detaliu
2. Greva de șoc
3. Greva de încetinire
4. Greva de lucru
5. Greva de lucru…grevă la muncă
6. Raportarea „bolnavului” (sick-in)
7. Greva prin demisie
8. Greva limitată
9. Greva selectivă

Greva multi-Greve în mai multe industrii

1. Grevă generalizată
2. Grevă generală

Combinație de greve și închideri economice

.
1. Hartal
2. Închidere economică

METODELE DE NONCOOPERAȚIE POLITICĂ
Repudierea autorității

1. Reținerea sau retragerea de loialitate
2. Refuzul sprijinului public
3. Literatură și discursuri care pledează pentru rezistență

Necooperarea cetățenilor cu guvernul

1. Boicotul organelor legislative
2. Boicotul alegerilor
3. Boicotul angajărilor și al posturilor guvernamentale
4. Boicotul departamentelor guvernamentale., agenții, și alte organisme
5. Retragerea din instituțiile guvernamentale de învățământ
6. Boicotarea instituțiilor guvernamentale…organizații sprijinite de guvern
7. Refuzul de a acorda asistență agenților de aplicare a legii
8. Îndepărtarea semnelor și însemnelor proprii
9. Refuzul de a accepta funcționari numiți
10. Refuzul de a dizolva instituțiile existente

Alternative ale cetățenilor la supunere

1. Reluctanții și conformare lentă
2. Neascultare în absența unei supravegheri directe
3. Neascultare populară
4. Neascultare disimulată
5. Refuzul unei adunări sau reuniuni de a se dispersa
6. Sitdown
7. Neacceptarea conscripției și a deportării
8. Ascunderea, evadare, și identități false
9. Dezascultarea civilă a legilor „nelegitime”

Acțiunea personalului guvernamental

1. Refuzul selectiv de asistență din partea consilierilor guvernamentali
2. Blocarea liniilor de comandă și a informațiilor
3. Împiedicarea și obstrucționarea

.

4. Necooperare administrativă generală
5. Necooperare judiciară
6. Ineficiență deliberată și selectivă

Necooperare din partea agenților de aplicare a legii

1. Mutilare

Acțiune guvernamentală internă

1. Quasi-evaziuni și întârzieri legale
2. Necooperare din partea unităților guvernamentale constitutive

Acțiune guvernamentală internațională

1. Modificări ale reprezentanțelor diplomatice și de altă natură
2. Târzierea și anularea evenimentelor diplomatice
3. Întreruperea recunoașterii diplomatice

Acțiune guvernamentală internațională

1. Modificări ale reprezentanțelor diplomatice și de altă natură
2. .
3. Încetarea relațiilor diplomatice
4. Retragerea din organizații internaționale
5. Refuzul de a fi membru în organisme internaționale
6. Expulzarea din organizații internaționale

METODE DE INTERVENȚIE NONVIOLENTĂ
Intervenția psihologică

1. Auto-expunere la intemperii
2. Postul
   a) Postul de presiune morală
   b) Greva foamei
   c) Postul satyagrahic
3. Procesul invers
4. Hărțuirea nonviolentă

Intervenția fizică

1. Sit-in
2. Stand-in
3. Ride-in
4. Wade-in
5. Mill-in
6. Pray-in
7. Raiduri non-violente
8. Raiduri aeriene non-violente
9. Invazie non-violentă
10. Interpelare non-violentă
11. Interpelare non-violentă
12. Obstrucție non-violentă

.

13. Ocupație nonviolentă

Intervenție socială

1. Înființarea de noi modele sociale
2. Supraîncărcarea facilităților
3. Stâlpirea…in
4. Speak-in
5. Teatru de gherilă
6. Instituții sociale alternative
7. Sistem alternativ de comunicare

Intervenție economică

1. Grevă inversă
2. Staționare-în grevă
3. Sechestrarea non-violentă a terenurilor
4. Înfrângerea blocajelor
5. Contrafacerea motivată politic
6. Achiziționarea exclusivă
7. Sechestrarea activelor
8. Dumping
9. Patronaj selectiv
10. Mersuri alternative
11. Transport alternativ sisteme de transport alternativ
12. Instituții economice alternative

Intervenție politică

1. Supraîncărcarea sistemelor administrative
2. Dezvăluirea identităților agenților secreți
3. Cercetarea încarcerării
4. Subordonarea civilă a legilor „neutre”
5. Lovitură-on fără colaborare
6. Suveranitate dublă și guvern paralel

Curtea: http://www.aeinstein.org/wp-content/uploads/2014/12/198-Methods.pdf