Patch-uri mucoase sifilitice
O femeie în vârstă de 50 de ani s-a prezentat cu un istoric de 2 luni de dureri de gât și leziuni orale albicioase. Ea s-a plâns, de asemenea, de o leziune ulcerativă asimptomatică pe labiile mari, care apăruse cu 6 luni înainte și dispăruse spontan după 1 lună. Anamneza medicală și dermatologică anterioară a fost ireproșabilă. Examenul oral a evidențiat mai multe pete mucoase orale albicioase serpiginoase cu aspect de „urmă de melc”, înconjurate de eritem, localizate atât pe arcul palatoglosal, cât și pe mucoasa labială inferioară (Fig. 1). Pacientul nu prezenta limfadenopatie, febră sau alterări cutanate. Condilomata lata și leziunile cutanate maculopapuloase erau absente. Examinarea microscopică directă a leziunii nu a evidențiat hife. Imunofluorescența directă pentru Treponema pallidum (T. pallidum) din plăcuțele mucoase a fost pozitivă (Fig. 2). Testul rapid de redobândire a plasmei a fost pozitiv la un titru de 1:16. În plus, un test de aglutinare a particulelor de T. pallidum a fost reactiv. Un test serologic pentru infecția cu virusul imunodeficienței umane a fost negativ. A fost pus diagnosticul de leziune orală secundară legată de sifilis. Pacientul a fost tratat cu penicilină intramusculară, cu rezolvarea completă a leziunilor orale în 2 săptămâni (Fig. 3).
Placi mucoase albicioase cu aspect de „urmă de melc” pe mucoasa labială inferioară.
Imunofluorescență directă pentru T. pallidum din plăcile mucoase a fost pozitivă.
Lesiunile orale de pe mucoasa labială inferioară au dispărut după administrarea de penicilină intramusculară.
În sifilisul secundar, manifestările orale pot fi prezente la o treime până la o jumătate din toți pacienții. Exantemele, mai ales când afectează palmele mâinilor și tălpile picioarelor și însoțesc limfadenopatia generalizată, sunt foarte suspecte. Leziunile orale ale sifilisului secundar sunt de obicei multiple și simptomatice. Leziunile orale tipice în sifilisul secundar tind să se împartă în două subtipuri: plăci de tip ușor supraînălțat și, ocazional, ulcerat, care sunt de obicei ovale și acoperite de o pseudomembrană gri sau albă; sau multiple pete mucoase care pot coaliza pentru a da naștere unor leziuni serpiginoase, care este descrisă ca „ulcere cu urme de melc”.
Cel mai bun mod de a diagnostica o leziune orală secundară legată de sifilis se bazează pe o combinație între istoricul sexual/social al pacientului, o perioadă de incubație rezonabilă, aspectul clinic, testele serologice și rezultatele histologice. Testele serologice rămân baza principală pentru diagnosticul sifilisului, deoarece T. pallidum nu poate fi cultivat in vitro. Algoritmul tradițional utilizează un test serologic non-treponemal pentru depistare, urmat de un test serologic cu antigen treponemal specific pentru confirmare dacă testul de depistare este pozitiv. Imunofluorescența directă pentru T. pallidum sau tehnicile cu anticorpi fluorescenți direcți sunt, de asemenea, puternic sugerate datorită sensibilității ridicate.