Se estimează că, la nivel global, aproape un miliard de oameni suferă în prezent de foamete cronică. Cele mai multe dintre aceste persoane trăiesc în Africa Subsahariană și în Asia de Sud-Est, unde problemele sociale și de sănătate care rezultă din foametea cronică sunt agravate de sărăcie și de alte probleme de sănătate. Cu o populație mondială de peste șapte miliarde de oameni și o populație preconizată de 9 miliarde de oameni până în 2050, se așteaptă ca foametea globală și malnutriția/subnutriția cronică să crească în țările în curs de dezvoltare. Pe baza acestor estimări, cererea de alimente la nivel mondial va crește cu 40%-70% până în 2050, în funcție de creșterea veniturilor în țările în curs de dezvoltare cele mai afectate de sărăcie și de problemele cronice de sănătate.
La summitul G8 din 2009 de la L’Aquila, Italia, președintele Statelor Unite, Barack Obama, a anunțat un angajament de 10,15 miliarde de dolari pe o perioadă de 3 ani pentru o inițiativă care se va concentra pe reducerea foametei și a sărăciei în țările în curs de dezvoltare din Africa Subsahariană și Asia de Sud-Est. Statele Unite și alte țări din G8 și G-20 s-au angajat la o sumă totală de peste 20 de miliarde USD. Intenția angajamentului internațional a fost de a aborda insecuritatea alimentară și sărăcia într-un mod mai cuprinzător; eforturile internaționale includ sprijinirea planurilor de schimbare conduse de fiecare țară, examinarea cauzelor profunde ale insecurității alimentare și ale sărăciei, creșterea coordonării cu instituțiile multilaterale și utilizarea acestora, precum și abordarea problemelor cu scopul de a spori durabilitatea și responsabilitatea
Departamentul de Stat al Statelor Unite, agenția de coordonare a inițiativei administrației Obama privind foametea și securitatea alimentară la nivel mondial, a publicat Documentul de consultare privind inițiativa globală privind foametea și securitatea alimentară la 28 septembrie 2009. Documentul a oferit o imagine de ansamblu a priorităților și strategiei inițiativei; în mai 2010, inițiativa a fost redenumită „Hrăniți viitorul” și a fost publicat un nou set de documente de strategie și ghiduri de punere în aplicare la nivel național și regional.
Ghidul inițiativei Hrăniți viitorul se bazează pe cinci principii pentru o securitate alimentară durabilă, care au fost introduse pentru prima dată la Summitul G8 din 2009 și aprobate ulterior la Summitul mondial privind securitatea alimentară din 2009 de la Roma, Italia. La crearea ghidului, guvernul SUA a primit contribuții prin consultarea altor țări, fundații și instituții internaționale, companii private și fermieri, atât la nivel național, cât și internațional. Ghidul strategic „Hrăniți viitorul” include trei teme generale pe tot parcursul acestuia: genul/dezvoltarea genului, mediul/ecologia umană și schimbările climatice. Cele două obiective principale ale Inițiativei „Hrăniți viitorul” sunt: accelerarea creșterii sectorului agricol și îmbunătățirea stării de nutriție a populației din țările vizate de FtF și din țările aliniate. Inițiativa se concentrează în mod specific pe utilizarea tehnologiilor adaptate la nivel local pentru a crește productivitatea agricolă și pentru a îmbunătăți piețele locale, naționale și internaționale pentru produsele de bază produse.
Potrivit ghidului de strategie Feed the Future, aportul și efectele Inițiativei diferă pentru fiecare țară implicată, datorită politicii FtF privind planurile de implementare specifice fiecărei țări, asumate de fiecare țară în parte. Coordonarea Inițiativei este realizată de guvernele țărilor gazdă, de Inițiativa Globală pentru Sănătate a guvernului Statelor Unite și de alți parteneri de dezvoltare pentru a crea o strategie de nutriție pentru fiecare țară. Progresul planului de nutriție al fiecărei țări este măsurat prin statisticile colectate; scăderea numărului de copii cu întârzieri în creștere și epuizați, precum și a prevalenței femeilor subponderale sunt indicatori ai îmbunătățirii stării de nutriție.
.