Din latină. facĕre.
Conjug. model actual; parte. neregul. hecho.
1. tr. a produce ceva, a-i da prima ființă.
2. tr. a face, a forma ceva dându-i forma, norma și conturul pe care trebuie să-l aibă.
3. tr. a executa, a duce la îndeplinire o acțiune sau o lucrare. Pentru a face minuni. U. Uneori fără a determina acțiunea. El nu știe ce să facă. U. t. c. c. prnl. Nu știe ce să facă.
4. tr. tr. A efectua sau a executa acțiunea exprimată de un verb enunțat anterior. Vrei să scrii scrisoarea diseară? O voi face fără greș. La scriitorii clasici era obișnuită înlocuirea adverbului afirmativ da cu lo. Vii mâine? Da, o voi face.
5. tr. A da ființă intelectuală, a forma ceva cu imaginația sau a concepe în ea. A face un concept, o judecată, o poezie.
6. tr. a conține, a avea capacitatea de. Acest borcan face o sută de arrobas de ulei.
7. tr. a provoca, a ocaziona. A face umbră, a afuma.
8. tr. a favoriza dezvoltarea sau agilitatea membrelor, a mușchilor etc., prin exerciții adecvate. Pentru a face din degete un pianist. A face picioare.
9. tr. A aranja, a compune, a îmbrăca. A face mâncarea, patul, valiza.
10. tr. A compune, a îmbunătăți, a perfecționa. Această pipă face un vin bun.
11. tr. a da o anumită înfățișare. Cămașa asta te face mai tânăr. U. t. c. c. intr.
12. tr. a aduce laolaltă, a convoca. A face oameni.
13. tr. a obișnui, a obișnui. Pentru a face corpul la oboseală. Pentru a face calul la foc. U. t. c. prnl.
14. tr. a ajunge la o anumită vârstă. Mâine fiul meu va împlini zece ani.
15. tr. a parcurge un drum sau o distanță. U. t. c. prnl.
16. tr. a învăța sau a munci păsările de vânat.
17. tr. a aranja sau a înfrumuseța o parte a corpului. U. t. c. prnl.
18. tr. la jucătorii de noroc, pentru a asigura ceea ce se opresc și joacă, când au puțini sau deloc bani în față. Fac atât de mult.
19. tr. Împreună cu unele substantive, echivalent cu verbe care sunt formate din aceeași rădăcină cu acele substantive; ca în a face estimare, care este echivalent cu a estima.
20. tr. A reduce ceva la ceea ce semnifică substantivele la care este atașat verbul. A face bucăți, bucățele.
21. tr. A folosi sau a angaja ceea ce semnifică substantivele. A face semne, gesturi.
22. tr. a crede sau a presupune. L-am făcut pe Juan, sau l-am făcut, de la Madrid, în Franța, cu tine, studiind, mai puțin simplu. Nu-l fac atât de prost.
23. tr. a obține, a obține, a cîștiga. A face bani, o avere.
24. tr. a asigura, a furniza, a facilita. Pentru a face pe cineva cu bani, de cărți. U. m. c. prnl.
25. tr. într-un spectacol, a reprezenta (‖ a juca un rol). Pentru a juca rolul regelui, al omului amuzant, al lupului. U. t. c. c. intr. Îl joacă pe rege. A jucat Electra.
26. tr. a reprezenta (‖ a recita o operă dramatică).
27. tr. a simula, a pretinde ceva. Se preface că studiază, că lucrează. A face ca să facem ceea ce facem.
28. tr. A se comporta ca ceea ce este exprimat prin adjectivul sau substantivul pe care îl precede. Maria se face de multe ori de râs. A nu face o fiță.
29. tr. a constitui un număr sau o cantitate. Nouă și patru fac treisprezece.
30. tr. A ocupa într-o serie un anumit număr de ordine. Acest bolnav face numărul cinci.
31. tr. a face loc pentru cineva sau pentru ceva, modificând dispunerea oamenilor sau a lucrurilor. Pentru a face loc. A face loc.
32. tr. A urma un studiu academic. A face carieră, mai întâi de bacalaureat.
33. tr. a forța executarea a ceea ce este exprimat printr-un verb la infinitiv sau printr-o propoziție introdusă prin que. El l-a făcut să vină. Ne-a făcut să plecăm.
34. tr. a expulza excrementele sau urina. A face caca, a face pipi.
35. tr. A atinge o viteză. Această bicicletă atinge o medie de 120 km/h.
36. tr. tr. tr. mar. A se dota cu efecte de consum. A face ulei, cărbune, medicamente, provizii.
37. impers. Care exprimă calitatea sau starea vremii atmosferice. Este o zi caldă, rece, frumoasă. Mâine va fi rău.
38. impers. A se fi scurs un anumit timp. Acum trei zile. Ieri a fost acum o lună.
39. intr. a acționa, a acționa, a proceda. Cred că m-am descurcat bine.
40. intr. a avea importanță. Se simte bine îmbrăcată așa, ce-i face să se râdă de ea.
41. intr. a se referi la, a preocupa, a afecta. În ceea ce privește banii, nu-ți face griji.
42. intr. spus despre un lucru: a corespunde, a fi de acord, a veni bine cu altul. Asta face bine aici. Acest lucru nu are legătură cu acest lucru. Cheie care face ambele încuietori.
43. intr. a îndeplini o funcție, a juca un rol sau a servi ca ceva. Ea a jucat rolul unui profesor. Acest substantiv face subiectul. Covorul a făcut patul.
44. intr. a pune grijă și sârguință în executarea a ceva. De făcut până la sosire. A face de dragul de a veni. A face pentru a se salva. A face pentru sine.
45. intr. a se preface (‖ a insinua ceea ce nu este). A face pe cineva să se prefacă că nu vrea ceva sau ca și cum nu ar fi văzut o altă persoană.
46. intr. desus. Spus despre o persoană: A se pretinde a fi ceva ce nu este. A face pe prostul.
47. prnl. Să crească, să sporească, să avanseze pentru a ajunge la starea de perfecțiune pe care trebuie să o aibă fiecare lucru. A deveni copaci, răsaduri.
48. prnl. A deveni, a se transforma. Pentru a face oțetul de vin.
49. prnl. A dobândi o diplomă sau o profesie, sau a îmbrățișa un crez, o ideologie, un curent artistic etc. A devenit medic. A devenit un neo-liberal.
50. prnl. A etala calitatea exprimată de adjectivul cu articol hotărât pe care îl precedă. Nu face pe curajosul. Îi place să fie amuzantă.
51. prnl. A fi găsit, a exista, a fi situat. Într-o ușă sau într-o magazie care în fața căreia se face vânzarea.
52. prnl. a se da la o parte (‖ a se retrage). Du-te acolo. A se da la o parte, în afară.
53. prnl. A pune mâna pe ceva, a apuca ceva. A plecat cu o pradă bună.
54. prnl. A domina, a controla. Pentru a pune mâna pe băiat. Pentru a pune mâna pe mașină.
55. prnl. Spus despre un lucru: a părea altcineva ca și cum ar fi altceva pentru cineva. Turmele pe care Don Quijote le-a transformat în armate.
56. prnl. A ajunge la un anumit moment sau a trece timpul care a fost oportun pentru ceva. Pentru a deveni ora prânzului, în timpul zilei, ora cinci. A deveni întârziat.
57. prnl. Spus despre o persoană: A pretinde a fi ceva ce nu este. Să faci pe prostul. A se face de râs.
58. prnl. A merge să se oprească, a rezulta, a avea loc, a se întâmpla, a se realiza, implicând uneori inexistența reală a persoanei sau a lucrului la care se referă întrebarea. Ce s-a făcut din atâtea promisiuni?
pe jumătate făcut
1. loc. adj. Spus despre un lucru: la jumătatea drumului dintre începutul și terminarea lui. U. t. c. loc. adv. adv.
a o fi făcut bine
1. loc. verb. fier. colocviu de fier. A fi executat ceva dăunător sau contrar unui anumit scop. Ați făcut-o bine. Am făcut-o bine.
Să facem ceva?
1. coloq. expr. U. a îndemna pe cineva să intre în vreo afacere cu o altă persoană sau să ajungă la încheierea unui contract.
a face pe toată lumea cineva
1. loc. verb. A fi dispus sau a avea intenția de a servi în tot ceea ce se dorește a se aplica.
2. loc. verb. A fi gata să primească ceva ce i se dă.
A face ceva prost.
1. loc. verb. a face ceva intenționat greșit.
A face ceva cu tragere de inimă
1. loc. verb. colloq. a o face prost.
2. loc. verb. coloq. a o face cu reticență.
a face ceva
1. loc. verb. coloq. a face una.
a face o cantitate bună
1. loc. verb. A o plăti.
a face ceva bun
1. loc. verb. coloq. A dovedi sau a justifica, a face efectiv și real ceea ce se spune sau se presupune.
a face ca ceva să cadă în eroare
1. loc. verb. A lăsa să cadă cu răutate, ca din neatenție.
A face să fie al cuiva, al tău etc.
1. locs. verbe. A proceda conform propriului temperament și obiceiurilor, fără a ține seama de părerea celorlalți. U. m. în sens peiorativ.
a face pe cineva mai puțin pe cineva
1. loc. verb. A desconsidera, a nu da importanță.
a face pe cineva mai puțin
1. loc. verb. p. noi. a face mai puțin din.
a face să se piardă ceva
1. loc. verb. coloq. A ascunde.
a face prin facere
1. loc. verb. coloq. U. a insinua că ceva se face fără necesitate sau utilitate.
hacer prezent
1. loc. verb. A reprezenta, a informa, a declara, a sesiza.
2. loc. verb. A considera pe cineva ca și cum ar fi în ceea ce privește emolumentele sau alte favoruri.
a face pe cineva să transpire
1. loc. verb. coloq. Spus despre un lucru: a fi greu sau costisitor de executat sau de înțeles.
2. loc. verb. coloq. A-l obliga să dea bani.
A face o
1. loc. verb. coloq. A săvârși o faptă rea sau o ticăloșie.
a face zgomot
1. loc. verb. coloq. A promova un scandal, a face scandal.
a face un spectacol din ceva
1. loc. verb. A dovedi în așa fel încât să nu mai rămână nici un dubiu.
a face pe cineva bătrân
1. loc. verb. U. a insinua că evoluția sau schimbarea produsă în cineva sau în ceva face ca o altă persoană să înțeleagă că timpul a trecut și pentru ea.
hacer y acontecer
1. loc. verb. coloq. U. pentru a însemna ofertele unui mare bun sau beneficiu.
2. loc. verb. coloq. U. c. amenințare.
a face și a desface
1. loc. verb. A proceda după bunul plac într-o chestiune fără a da socoteală celor implicați în ea.
hacerla
1. loc. verb. U. pentru a însemna că cineva nu a făcut ceea ce trebuia să facă, față de obligațiile sale sau față de concepția care se avea despre el.
hacerla închisă
1. loc. verb. coloq. A face o greșeală vinovată de toate împrejurările ei.
a greși și a o scuza mai rău
1. loc. verb. U. pentru a explica faptul că, uneori, motivele pentru care se fac lucruri rele sunt mai rele decât lucrurile rele în sine.
a merge la unul
1. loc. verb. a merge la unul.
a face pe cineva să cerșească
1. loc. verb. A nu accede la ceea ce cere altcineva până când acesta nu a implorat cu insistență.
a se face uitat
1. loc. verb. A se preface că nu-și amintește ceea ce ar trebui să fie în mintea cuiva.
a se face prezent
1. loc. verb. A se pune intenționat în fața altei persoane pentru un anumit scop.
a se pune în slujba
1. loc. verb. A nu îngădui nici o neglijență în frecventarea lui.
a se îmbătrâni
1. loc. verb. colocvial. A se lăsa mistuit de orice.
2. loc. verb. coloq. U. pentru a răspunde pentru a însemna că cineva stă degeaba când este întrebat ce face.
a face ceva sau pe cineva greu
1. loc. verb. A fi greu de crezut sau de suportat.
a deveni puternic
1. loc. verb. A se fortifica într-un loc pentru a se apăra de violență sau de riscuri.
2. loc. verb. A se lipi cu tenacitate de un scop sau de o idee.
a face un parior să fie un ratat
1. loc. verb. A se aranja de bunăvoie să piardă pentru a face pe plac adversarului sau celui căruia i se datorează respect pentru atenție sau altfel.
A deveni curajos
1. loc. verb. desus. A avea încredere, a ieși garant.
nu înseamnă a face sau a deveni ceva
1. locs. verbe. U. pentru a însemna că nu este legal sau oportun ceea ce trebuie să se facă și nici nu corespunde celui care trebuie să o facă.
a nu face pe cineva să vorbească
1. loc. verb. U. a constrânge o altă persoană prin amenințarea că se va spune ceva ce apasă asupra ei.
să nu facă sau să nu fie obligat să facă
1. expr. U. pentru a însemna că nu există nici o dificultate în ceea ce se propune și că este în întregime de acord.
Ce vom face sau ce vom face cu asta?
1. exprs. U. pentru a însemna lipsa de importanță și de utilitate, pentru scopul urmărit, a ceea ce se discută sau se propune în prezent.
Ce faci?
1. expr. a se uita la ceea ce faci.
Ce trebuie să facem, sau ce trebuie să-i facem, sau ce trebuie să-i facem?
1. exprs. U. a face pe cineva să se mulțumească cu ceea ce se întâmplă, lăsând să se înțeleagă că nu stă în puterea lui să împiedice acest lucru.
Ce să-i facem, sau ce ai de gând să-i faci, sau ce trebuie să i se facă?
1. exprs. ce trebuie să facem?
.