Există o cantitate impresionantă de schimbări, în toate domeniile de dezvoltare, între momentul în care se naște un bebeluș și cel în care același copil împlinește 3 ani. Aparent neajutorați la naștere, bebelușii intră pe lume cu un sistem de abilități și răspunsuri care pun bazele viitoarelor abilități și seturi de competențe. Bebelușii se nasc cu abilități cognitive care le permit să recunoască și să răspundă celor care îi îngrijesc. De exemplu, ei sunt capabili și pregătiți să agațe imediat îngrijitorul într-o relație cu ei – pentru ca cei care îi mențin sănătoși și în viață să se conecteze imediat cu ei. Aptitudinile care le permit să facă acest lucru sunt distanța focală fixă vizuală (aproximativ distanța de la sân la fața îngrijitorului), capacitatea de a percepe contraste și contururi ridicate (permițând definirea contururilor unor lucruri precum o față), orientarea lor către vocile umane în detrimentul altor sunete și capacitatea de a recunoaște o voce familiară până la vârsta de o săptămână. În plus, ei sunt capabili să recunoască mirosul laptelui propriei mame.
De la naștere până la împlinirea vârstei de 2 ani, copiii se află în ceea ce celebrul cercetător al dezvoltării Jean Piaget numește perioada senzorio-motorie. În această perioadă, copiii își folosesc simțurile și acțiunile pentru a învăța și a se dezvolta. Această perioadă începe cu reflexe de bază și avansează printr-o serie de „etape” spre abilități senzoriale și motorii complexe și spre gândirea simbolică timpurie. Pentru jocuri pe care să le jucați pe parcursul primului an și care vor sprijini cogniția, încercați unele dintre aceste idei.
Potrivit lui Piaget, în timpul perioadei senzorio-motorii, gândurile și înțelegerile copiilor sunt limitate la lucrurile pe care le pot percepe sau face în mod direct, așa cum este ilustrat mai jos în graficul realizat de dr. Kirsten Blount-Matthews, profesor de psihologie la Harper College:
În timp ce joaca hands-on cu copilul dumneavoastră este întotdeauna cea mai bună modalitate de conectare, schimbul de jocuri sau imagini online vă permite să diversificați tipurile de interacțiuni pe care le împărtășiți cu copilul dumneavoastră. Asigurați-vă că vorbiți cu copilul dvs. și că îl implicați cu întrebări semnificative sau interacțiuni jucăușe în timp ce explorați împreună cu bebelușul dvs. jocuri cognitive axate pe bebeluș care încurajează sortarea, peekaboo și înțelegerea cauzei și efectului.
Până la sfârșitul perioadei senzorio-motorii (între 18-24 luni), copilul dvs. învață că este separat de mediul său și că obiectele continuă să existe chiar și atunci când nu sunt perceptibile (permanența obiectului). La această vârstă, copilul dvs. mic își dezvoltă reprezentarea mentală (crearea și stocarea imaginilor mentale), așa cum reiese din capacitatea sa de a se angaja în imitație amânată (făcând o criză de furie după ce a văzut una la grădiniță mai devreme în cursul zilei, de exemplu). Copilul dvs. va demonstra gândire intenționată și perspicacitate, este capabil să folosească combinații mentale pentru a rezolva probleme (de exemplu, știe să mute un scaun la pătuțul său pentru a ajunge la păturica sa) și începe să se prefacă (de exemplu, folosește un bloc pe post de biscuite pentru a hrăni o păpușă) – toate acestea sunt semne distinctive ale tranziției de la gândirea senzorio-motorie la cea preoperațională.
Limitele a ceea ce pot face copiii senzorio-motori au fost dovedite în nenumărate experimente de când Piaget le-a documentat pentru prima dată. Cu toate acestea, cercetările recente au identificat, de asemenea, puncte forte și abilități care nu au fost observate anterior. De exemplu, cercetătorii au descoperit că până și bebelușii foarte mici se pot arăta surprinși (prin faptul că se uită mai mult timp) la evenimente neașteptate (cum ar fi un paravan care pare să cadă printr-un obiect pe care îl ascunde). Timpul mai îndelungat de privire în aceste situații indică faptul că bebelușii au o anumită așteptare că obiectele continuă să existe atunci când sunt ascunse de un ecran și, prin urmare, au o anumită capacitate de a forma reprezentări abstracte încă de la naștere (spre deosebire de ceea ce a documentat inițial Piaget). Deși există dezbateri cu privire la formele pe care le iau aceste reprezentări și la măsura în care copiii le pot utiliza, cercetătorii cred în prezent că bebelușii se bazează pe bazele de învățare cu care se nasc. În plus, ei continuă să învețe despre lume prin observare, pe lângă acțiunile senzorio-motorii.
Gândirea preoperațională
Cândva între 18-24 de luni, copiii intră în cel de-al doilea stadiu al lui Piaget – stadiul preoperațional. Acest stadiu, care durează de la aproximativ 2 până la aproximativ 6 ani, este perioada în care copiii învață să folosească simboluri și gândirea reprezentațională, cum ar fi limbajul. La începutul perioadei preoperaționale, copiii nu pot folosi încă logica concretă și nici nu pot adopta perspectiva altcuiva. Ei dau dovadă de egocentrism, în care cred că gândurile lor sunt împărtășite de ceilalți. În pofida acestor limitări, perioada de la 2 la 3 ani este o altă explozie de învățare și gândire. Copiii sunt capabili să răspundă la indicații simple, să grupeze obiectele pe categorii, să imite acțiuni mai complexe și să dea dovadă de o utilizare din ce în ce mai vie a imaginației. Perioada dintre 2 și 3 ani marchează tranziția de la bebeluș sau copil mic la preșcolar!