În latină este locul unde putem stabili că se găsește originea etimologică a termenului de infrastructură care ne preocupă acum. Mai exact, este rezultatul sumei următoarelor componente lexicale:
Prefixul „infra-„, care echivalează cu „sub”.
Elementul „structus”, care poate fi tradus prin „îngrămădit” sau „construit” și care derivă din verbul „struere”, sinonim cu „a pune laolaltă”.
-Sufixul „-ura”, care este folosit pentru a indica „rezultatul acțiunii”.
Primul sens al termenului infrastructură menționat de Academia Regală Spaniolă (RAE) în dicționarul său se referă la structura care este folosită pentru a susține o alta, acționând ca bază a acesteia. Prin extensie, infrastructura se numește ansamblul de servicii și lucrări care sunt necesare pentru ca ceva să funcționeze corect.
De exemplu: „Aceasta este o regiune de o mare frumusețe naturală, dar cu puțină infrastructură turistică”, „Națiunea asiatică a primit un împrumut de mai multe milioane de dolari de la FMI pentru a dezvolta infrastructura”, „Compania noastră nu are infrastructura necesară pentru a exporta”.
Să analizăm primul dintre aceste exemple pentru a înțelege clar ce este infrastructura. Un loc se poate remarca prin atractivitatea naturii sale: o plajă cu ape cristaline, înconjurată de vegetație și cu o climă plăcută. Această particularitate face ca regiunea să aibă un mare potențial turistic, deoarece călătorii au tendința de a alege destinații cu astfel de caracteristici. Cu toate acestea, nu există un aeroport sau hoteluri mari în zonă, restaurantele sunt puține, drumurile nu sunt asfaltate, iar transportul public este slab. Prin urmare, nu există o infrastructură adecvată pentru sosirea multor turiști.
În ceea ce privește o țară, noțiunea de infrastructură se referă la serviciile publice în sensul cel mai larg. Locuitorii au nevoie de o infrastructură bună pentru a avea acces la apă potabilă și la gaze naturale, pentru a avea drumuri circulabile și pentru a nu suferi de inundații, pentru a menționa câteva aspecte care sunt legate de acest subiect.
Este tocmai important să știm că există o astfel de infrastructură urbană. Acest termen se referă la ansamblul de lucrări publice care au fost proiectate și create de către stat, care este, de asemenea, responsabil de întreținerea lor, și care sunt esențiale pentru organizarea și funcționarea orașelor.
În special, infrastructura urbană include aeroporturi, străzi, drumuri, autostrăzi, porturi, rețele electrice, rezervoare, canalizări, spitale și centre de sănătate, școli, parcuri, baraje, conducte de petrol, depozite de deșeuri…
În același sens, există ceea ce se numește infrastructură comunitară, care reprezintă ansamblul construcțiilor civile care sunt realizate cu scopul de a promova și facilita coexistența, protecția, recreerea sau participarea comunităților. Concret, printre aceste construcții se numără baze sportive, cantine comunitare, adăposturi și chiar anumite centre culturale.