„În general, cercetătorii sunt de acord cu privire la criteriile de diagnosticare a TOC. Cu toate acestea, nu există un consens în ceea ce privește mecanismele care stau la baza acestora”, a declarat Frederick Aardema, co-director al Centrului de studii asupra tulburărilor obsesiv-compulsive și a ticurilor (CETOCT).
Încă din 2011, echipa CETOCT observase că persoanele care se bazează foarte mult pe imaginația lor și au o tendință puternică de disociere de realitate au mai multe simptome obsesive. Scopul studiului a fost de a confirma aceste observații la o populație cu TOC.
„Teoriile despre TOC stipulează că nu conținutul gândurilor este implicat în dezvoltarea obsesiilor, ci modul în care aceste gânduri sunt interpretate de către persoană”, a adăugat Aardema, profesor asistent în cadrul Departamentului de Psihiatrie al Universității din Montreal. „În timp ce majoritatea oamenilor vor respinge o idee dacă simt că nu are nicio semnificație, persoanele cu TOC vor spune că, dacă gândesc astfel, trebuie să existe un motiv”
Metodă
Cercetătorii au rugat 75 de persoane cu TOC să completeze chestionare de evaluare a confuziei inferențiale, a personalității schizotipale, a experiențelor disociative, a forței convingerilor obsesive și a simptomelor depresive și anxioase.
„În primul rând, confuzia inferențială este un proces de raționament în care se instalează îndoiala obsesivă. Indivizii fac conexiuni subiective între diferite elemente”, a explicat Stella-Marie Paradisis, doctorandă în psihologie la Universitatea din Montreal și autor principal al studiului. „De exemplu, persoana crede că apa dintr-o piscină municipală este contaminată pentru că în ea a fost pus clor, deci, inevitabil, există bacterii în apă. În al doilea rând, personalitatea schizotipică se caracterizează prin idei bizare, credință rigidă, lipsă de discernământ și o tendință de a se baza prea mult pe imaginație. De exemplu, indivizii sunt convinși că ceea ce aud la știri sau citesc în ziar îi privește personal și direct. În cele din urmă, disocierea se caracterizează prin pierderea contactului cu realitatea și prin scăpări de memorie în anumite situații – un fenomen care poate fi observat mai ales la persoanele care prezintă un comportament de control. Unele persoane au impresia că se pot comporta atât de diferit în funcție de situație încât sunt două persoane diferite.”
Rezultatele
Rezultatele echipei CETOCT evidențiază rolul important al confuziei inferențiale și al experiențelor disociative, care sunt semnele care prezic cel mai bine simptomele TOC. „Se pare că persoanele cu TOC sunt atât de absorbite de obsesia lor din cauza confuziei inferențiale încât există o ruptură cu realitatea”, a explicat profesorul Aardema. „Mai exact, am constatat că indivizii nu se mai bazează pe percepțiile lor senzoriale sau pe simțul comun, ci pe imaginația lor. De exemplu, ei se tem că mâinile lor sunt contaminate cu germeni, așa că le spală iar și iar pentru că sunt convinși că mâinile lor sunt murdare, chiar dacă sunt vizibil curate”, a conchis cercetătorul.
Alți factori, cum ar fi simptomele anxioase și depresive, personalitatea schizotipală și credințele obsesive nu par să joace un rol semnificativ în dezvoltarea simptomelor TOC, ci în severitatea tulburării.
.