Calculele hemodinamice cu PISA (Proximal Isovelocity Surface Area)
PISA (Proximal Isovelocity Surface Area) este un fenomen care apare atunci când lichidul curge printr-un orificiu circular. Fluxul va converge și va accelera chiar în proximitatea orificiului. Schimbarea profilului de curgere are ca rezultat formarea unei emisfere cu mai multe straturi. Viteza de curgere este egală în interiorul fiecărui strat (figura 1).
PISA este emisfera propriu-zisă. Ea apare ca un semicerc în imaginile 2D (figura 1). Raza PISA poate fi utilizată pentru a calcula diametrul orificiului. Acest lucru are implicații clinice fundamentale, deoarece permite investigatorului să calculeze aria stenozelor și a regurgitărilor. Astfel de estimări ale ariei sunt fundamentale în gestionarea afecțiunilor valvulare, cum ar fi stenoza aortică, regurgitarea aortică, stenoza valvei mitrale, regurgitarea valvei mitrale etc. Raza PISA se măsoară de la suprafața emisferei până la cel mai îngust segment al fasciculului Doppler, care este situat în interiorul orificiului (figura 2).
Pentru relevarea PISA se utilizează Doppler color. După cum s-a discutat anterior, apare aliasing-ul atunci când se utilizează Doppler color pentru a analiza viteze mai mari decât limita Nyquist. Aliasing-ul implică faptul că nu pot fi determinate nici direcția, nici viteza de curgere. Acest lucru are ca rezultat schimbarea culorii semnalului Doppler, astfel încât albastrul devine roșu, iar roșul devine albastru. Pentru Doppler color, aliasing-ul apare de obicei atunci când vitezele depășesc 0,5 m/s, ceea ce se întâmplă în general în cazul stenozelor și regurgitărilor semnificative.
Astfel, aliasing-ul este exploatat pentru a descoperi PISA. O evaluare optimă a PISA necesită ajustarea limitei Nyquist până când PISA capătă forma unui semicerc. Raza și aria PISA se calculează după cum urmează:
areeaPISA = 2 – π – rPISA2
Debitul (Q) poate fi calculat folosind PISA, după cum urmează:
QPISA = ariaPISA – valiasing
valiasing = viteza de aliasing
Conform principiului continuității, debitul în PISA trebuie să fie echivalent cu debitul prin orificiul propriu-zis. Acest lucru implică faptul că PISA poate fi utilizat pentru a cuantifica volumul de regurgitare. În cazul regurgitării mitrale (RM), aria regurgitantă poate fi calculată folosind următoarea formulă:
areaMR = 2 – π – rPISA – (valiasing / VmaxMR)
MR = regurgitare mitrală; VmaxMR = viteza maximă a regurgitării mitrale; valiasing = viteza de aliasing.
Această formulă calculează de fapt aria vena contracta (figura 3), care este aproximativ egală cu aria orificiului. AriaMR se mai numește și EROA (Effective Regurgitant Orifice Area).
Volumul regurgitant (RV) poate fi calculat prin următoarea formulă:
RV = ariaMR – VTIMR
RV = volumul regurgitant; VTI = integrala vitezei în timp.
Aceste formule pentru PISA funcționează cel mai bine atunci când suprafața care înconjoară orificiul este plană, ceea ce adesea nu este cazul valvelor. De exemplu, o valvă aortică închisă ia forma unui con. Din fericire, acest lucru poate fi luat în considerare prin includerea unei corecții pentru unghi, după cum urmează:
zonaPISA = 2 – π – rPISA2 – (Ø / 180)
Ø = unghi.
Figura 4 arată unghiul care trebuie măsurat.
Lățimea venei contracta poate fi, de asemenea, utilizată pentru a estima severitatea unei regurgitări.
.