Scop: A fost efectuat un studiu multicentric pe 390 de subiecți sănătoși (210 bărbați, 180 femei) pentru a evalua tensiunea arterială la domiciliu comparativ cu tensiunea arterială la cabinet.
Metode: Pacienții, cu vârsta cuprinsă între 20 și 59 de ani, care nu au urmat un tratament antihipertensiv, nu au fost preselectați în funcție de nivelul tensiunii arteriale. Tensiunea arterială a fost măsurată în cabinetul medicului, cu ajutorul unui manometru cu mercur, la al cincilea, al șaselea și al șaptelea minut de repaus, și la domiciliu prin automăsurare cu ajutorul unui dispozitiv oscilometric electronic validat, la al cincilea, al șaselea și al șaptelea minut de repaus, dimineața și seara, în trei zile consecutive.
Rezultate: Analiza măsurătorilor la birou și la domiciliu la al cincilea, al șaselea și al șaptelea minut de repaus a arătat o scădere semnificativă a tensiunii arteriale, mai ales între al cincilea și al șaselea minut. Nu a existat o variație semnificativă a presiunii la domiciliu în cele trei zile consecutive de măsurare. Presiunea arterială a fost semnificativ mai mare seara decât dimineața; diferențele medii au fost de 3 mmHg pentru tensiunea arterială sistolică și de 1,5 mmHg pentru tensiunea arterială diastolică. Comparativ cu măsurarea tensiunii arteriale la cabinet, măsurarea la domiciliu a furnizat medii ale tensiunii arteriale sistolice și diastolice semnificativ mai mici. Dintre subiecți, 78% au prezentat o tensiune arterială sistolică mai mare și 69,9% o tensiune arterială diastolică mai mare cu măsurarea la birou decât cu măsurarea la domiciliu. Diferențele de tensiune arterială sistolică și diastolică au fost nesemnificativ mai mari pentru femei decât pentru bărbați și nu au diferit în funcție de vârstă.
Concluzii: Compararea distribuției măsurătorilor la cabinet și la domiciliu ne-a permis să propunem valori de referință pentru măsurarea tensiunii arteriale la domiciliu. Acestea au fost stabilite prin alegerea tensiunii arteriale la percentila identică pentru măsurarea la domiciliu cu cea pe care am găsit-o pentru măsurarea la birou folosind criteriile Organizației Mondiale a Sănătății (140/90 și 160/95 mmHg). Folosind această abordare, limita superioară pentru normotensiune arterială prin măsurare la domiciliu ar fi 127/83 mmHg și pentru hipertensiune arterială 147/86 mmHg. Deși această abordare nu are valoare prognostică, ea ar putea fi utilă pentru interpretarea tensiunii arteriale la domiciliu.