Iluzia de control
IOC
Denumire(e) alternativă(e)
N/A
Principal(i) construct(uri)/factor(i) dependent(i)
Control personal (mediator), Judecata, Așteptarea unei probabilități personale de reușită
Construcția (construcțiile)/factorul (factorii) independent(i) principal(i)
Alegere, Familiaritate (cu stimulul sau răspunsul), Implicare, Concurență, Competiție, Secvență de rezultate, Precunoaștere, Încadrarea
Descriere concisă a teoriei
Teoria iluziei de control (IOC) a fost definită pentru prima dată de Ellen Langer (1975) ca o așteptare a unei probabilități personale de succes care depășește probabilitatea obiectivă a rezultatului. Acest tip de încredere excesivă este probabil atunci când un eveniment care este cel puțin parțial determinat de șansă este caracterizat de factori care conduc în mod normal la rezultate îmbunătățite în situații bazate pe abilități, cum ar fi alegerea, familiaritatea stimulului sau a răspunsului, competiția și implicarea pasivă sau activă (Langer, 1975). Aceste indicii legate de îndemânare dau astfel naștere la controlul perceput al indivizilor asupra unui rezultat, ceea ce, la rândul său, duce la o probabilitate subiectivă nerealistă de succes. În timp ce acest efect a fost demonstrat inițial cu evenimente predominant determinate de șansă, iluzia de control poate fi și mai pronunțată în situații care au elemente atât de îndemânare, cât și de șansă, deoarece indivizii sunt și mai predispuși să atribuie succesul rezultatului datorită factorilor de îndemânare.
Extinderile acestei teorii au arătat că alți factori decât indicii legați de îndemânare pot crea o iluzie a controlului. Secvența rezultatului (Langer și Roth, 1975), precunoașterea (Presson și Benassi, 1996) și gradul de corespondență între soluția normativă și soluția încurajată a cadrului problemei (Kahai et al., 1998) cresc, de asemenea, controlul perceput al indivizilor asupra rezultatului unei sarcini, ceea ce duce la o așteptare nerealistă a probabilității de succes.
În timp ce teoria originală a lui Langer propunea că fie implicarea pasivă, fie cea activă ar putea duce la o iluzie a controlului, indivizii pot fi chiar mai predispuși la iluzia controlului în cazul unui exercițiu activ, de colaborare. Astfel, încrederea utilizatorului pentru deciziile luate cu ajutorul ajutoarelor decizionale poate fi marcată de o încredere excesivă atunci când rezultatul este parțial determinat de șansă (Kottemann et al., 1994).
Diagramă/schema teoriei
Autor(i) inițiator(i)
Ellen Langer
Articole seminale
Langer, E. J. „The Illusion of Control,” Journal of Personality and Social Psychology (32:2), 1975, pp. 311-328.
Langer, E. J. și Roth, J. „Heads I Win, Tails It’s Chance: The Illusion of Control as a Function of the Sequence of Outcomes in a Purely Chance Task”, Journal of Personality and Social Psychology (32:6), 1975, pp. 951-955.
Presson, P. K. și Benassi, V. A. „Illusion of Control: A Meta-Analytic Review”, Journal of Social Behavior and Personality (11:3): 1996, pp. 493-510.
Domeniul de origine
Psihologie
Nivelul de analiză
Individual
Sunt articole care utilizează teoria
Davis, F. D. și Kottemann, J. E. „User Perceptions of Decision Support Effectiveness: Two Production Planning Experiments”. Decision Sciences (25:1), 1994, pp. 57-78.
Gorgionne, G. A. „An AHP Model of DSS Effectiveness,” European Journal of Information Systems (8:2), 1999, pp. 95-106.
Kahai, S. S., Solieri, S. A., și Felo, A. J. „Active Involvement, Familiarity, Framing, and the Illusion of Control During Decision Support System Use,” Decision Support Systems (23:2), 1998, pp. 133-148.
Kasper, G. M. „A Theory of Decision Support System Design for User Calibration,” Information Systems Research (7:2), 1996, pp. 215-232.
Kottemann, J. E., Davis, F. D., și Remus, W. E. „Computer-Assisted Decision Making: Performance, Beliefs, and the Illusion of Control”, Organizational Behavior and Human Decision Processes, (57:1), 1994, pp. 26-37.
Rose, J. „Behavioral Decision Aid Research: Decision Aid Use and Effects,” în Researching Accounting as an Information Systems Discipline, V. Arnold și S. Sutton (eds.). American Accounting Association, Sarasota, FL, 2000, pp. 111-133.
Legături de la această teorie către alte teorii
Teoria autoeficienței, ipoteza „lumii juste”, teoria autoreglementării, prejudecăți cognitive, euristica de judecată
http://en.wikipedia.org/wiki/Illusion_of_control, intrarea Wikipedia (prezentare generală a teoriei)
Contribuitor(i) original(i)
Amy Hageman
Vă rugăm să nu ezitați să faceți modificări la acest site. Pentru a face acest lucru, trebuie să vă înregistrați.
Întoarceți-vă la Teorii utilizate în cercetarea SI
.