Directiva Consiliului din 16 decembrie 1980 privind apropierea legislațiilor statelor membre referitoare la puterea motoarelor autovehiculelor (80/1269/CEE)
CONSILIUL COMUNITĂȚILOR EUROPENE,
având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Economice Europene, în special articolul 100,
având în vedere propunerea Comisiei (1),
având în vedere avizul Parlamentului European (2),
având în vedere avizul Comitetului Economic și Social (3),
întrucât cerințele tehnice pe care trebuie să le îndeplinească autovehiculele în conformitate cu anumite legislații naționale se referă, printre altele, la metoda de măsurare a puterii motorului care trebuie utilizată pentru a indica puterea motorului unui tip de vehicul;
întrucât aceste cerințe diferă de la un stat membru la altul ; întrucât acest lucru are ca rezultat bariere tehnice în calea comerțului, care trebuie eliminate prin adoptarea de către toate statele membre a acelorași cerințe, fie în plus față de normele lor existente, fie în locul acestora, pentru a permite, în special, ca procedura de omologare CEE de tip care a făcut obiectul Directivei 70/156/CEE a Consiliului din 6 februarie 1970 privind apropierea legislațiilor statelor membre referitoare la omologarea de tip a autovehiculelor și a remorcilor acestora (4), astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 80/1267/CEE (5), să fie introdusă pentru fiecare tip de vehicul,
ADOPTĂ PREZENTA DIRECTIVĂ:
Articolul 1
În sensul prezentei directive, prin „vehicul” se înțelege orice autovehicul destinat utilizării pe șosea, cu sau fără caroserie, având cel puțin patru roți și o viteză maximă prin construcție mai mare de 25 km/h, cu excepția vehiculelor care circulă pe șine și a tractoarelor și mașinilor agricole.
Articolul 2
Nici un stat membru nu poate refuza acordarea omologării CEE de tip sau a omologării naționale de tip pentru un vehicul și nici nu poate refuza sau interzice vânzarea, înmatricularea, punerea în circulație sau utilizarea unui vehicul din motive legate de puterea motorului, dacă aceasta a fost stabilită în conformitate cu anexele I și II.
Articolul 3
Orice modificări necesare pentru adaptarea cerințelor din anexe pentru a ține seama de progresul tehnic se adoptă în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 13 din Directiva 70/156/CEE.
Articolul 4
1. Statele membre asigură intrarea în vigoare a dispozițiilor necesare pentru a se conforma prezentei directive în termen de 18 luni de la data notificării acesteia. Acestea informează de îndată Comisia cu privire la aceasta. (1)JO nr. C 104, 28.4.1980, p. 9. (2)JO nr. C 265, 13.10.1980, p. 76. (3)JO nr. C 182, 21.7.1980, p. 3. (5)(4)JO nr. L 42, 23.2.1970, p. 1. (6)(5)A se vedea pagina 34 din prezentul Jurnal Oficial.
2. Statele membre se asigură că textele principalelor dispoziții de drept intern pe care le adoptă în domeniul reglementat de prezenta directivă sunt comunicate Comisiei.
Articolul 5
Prezenta directivă se adresează statelor membre.
Încheiat la Bruxelles, la 16 decembrie 1980.
Pentru Consiliu
Președintele
Colette FLESCH
ANUMELE I DETERMINAREA PUTERII MOTORULUI
1. OMOLOGAREA CEE DE TIP
1.1. Omologarea de tip Cererea de omologare CEE de tip
Cererea de omologare CEE de tip pentru un tip de vehicul în ceea ce privește puterea motorului este depusă de către constructorul vehiculului sau de reprezentantul autorizat al acestuia.
1.1.1. Ea trebuie să fie însoțită de trei exemplare ale documentului menționat mai jos și de următoarele: 1.1.1.1. Fișa de informații completată corespunzător,
1.1.1.1.2. 1.1.1.1.3. Informațiile solicitate în apendicele 1 sau 2.
1.1.2. În cazul în care serviciul tehnic responsabil cu încercările de omologare de tip efectuează el însuși încercările, trebuie să fie furnizat un vehicul reprezentativ pentru tipul de vehicul care urmează să fie omologat.
1.2. Documente
În cazul în care este acceptată o cerere în sensul punctului 1.1, autoritatea competentă trebuie să întocmească documentul al cărui model figurează în anexa II. Pentru întocmirea acestui document, autoritatea competentă a statului membru care efectuează încercările de omologare CEE de tip poate utiliza raportul întocmit de un laborator autorizat sau recunoscut în conformitate cu dispozițiile prezentei directive.
2. DOMENIUL DE APLICARE
2.1. Prezenta metodă se aplică motoarelor cu ardere internă utilizate pentru propulsia vehiculelor din categoriile M și N, astfel cum sunt definite în anexa I la Directiva 70/156/CEE, aparținând oricăruia dintre următoarele tipuri.
2.1.1. Motoare cu piston cu ardere internă (cu aprindere prin scânteie sau diesel), cu excepția motoarelor cu piston liber;
2.1.2. Motoare cu piston rotativ.
2.2. Această metodă se aplică motoarelor cu aspirație naturală sau supraalimentate.
3. DEFINIȚII
În sensul prezentei directive, 3.1. „motorul cu motorul aspirat” înseamnă:
„motorul cu motorul aspirat”. „Putere netă” înseamnă puterea obținută pe bancul de încercare la capătul arborelui cotit sau echivalentul acesteia la turația corespunzătoare a motorului cu instalațiile auxiliare enumerate în tabelul 1. În cazul în care măsurarea puterii poate fi efectuată numai cu o cutie de viteze montată, trebuie să se ia în considerare randamentul cutiei de viteze.
3.2. „Putere netă maximă” înseamnă valoarea maximă a puterii nete măsurate la sarcina maximă a motorului.
3.3. „Echipament de producție standard” înseamnă echipamentul furnizat de producător pentru o anumită aplicație.
4. PRECIZIA MĂSURĂRILOR PUTERII LA SARCINĂ MAXIMĂ
4.1. Cuplu
4.1.1. Sub rezerva punctului 4.1.2, capacitatea dinamometrului trebuie să fie astfel încât primul sfert al scalei sale să nu fie utilizat. Sistemul de măsurare trebuie să aibă o precizie de ± 0,75 % din valoarea maximă a scalei (cu excepția primului sfert).
4.1.2. Regiunea de scală cuprinsă între o șesime și un sfert din scara maximă poate fi totuși utilizată dacă precizia sistemului la o șesime a scalei este cuprinsă între ± 0 725 % din valoarea maximă a scalei.
4.2. Turația motorului
Măsurarea trebuie să aibă o precizie de ± 0 75 %. Turația motorului trebuie măsurată de preferință cu un contor de turații și un cronometru (sau un cronometru) sincronizat automat.
4.3. Consumul de combustibil
± 1 % în total pentru aparatul utilizat.
4.4. Temperatura aerului de admisie a motorului ± 2 ºC.
4.5. Presiunea barometrică ± 2 mbar.
4.6. Presiunea în conducta de extracție a gazelor de eșapament din bancul de încercare (a se vedea nota 1 din tabelul 1)
4.7. Presiunea în colectorul de admisie : ± 0 75 mbar.
4.8. Presiunea în conducta de evacuare a vehiculului : ± 2 mbar.
5. PUTEREA NETĂ A MOTORULUI
5.1. Încercări
5.1.1. Echipamente auxiliare
În timpul încercării, echipamentele auxiliare care urmează să fie montate conform specificațiilor de mai jos trebuie să fie instalate pe motor, pe cât posibil în aceeași poziție ca cea în care s-ar afla pentru utilizarea specială în cauză. 5.1.1.1. Echipamentul auxiliar care trebuie montat
Echipamentul auxiliar care trebuie montat în timpul încercării de determinare a puterii nete a motorului este enumerat în tabelul 1 de mai jos.
5.1.1.2. 5.1.1.1.5. Echipamente auxiliare care trebuie demontate
Anumite echipamente auxiliare care sunt necesare numai pentru funcționarea vehiculului și care pot fi montate pe motor trebuie să fie demontate pentru încercare. Următoarea listă neexhaustivă este dată cu titlu de exemplu: – compresor de aer pentru frâne,
– compresor de servodirecție,
– compresor de suspensie,
– sistem de aer condiționat,
– echipament de răcire pentru transmisia hidraulică și/sau uleiul din cutia de viteze.
În cazul în care accesoriile nu pot fi îndepărtate, se poate determina puterea absorbită de acestea în stare neîncărcată și se poate adăuga la puterea măsurată a motorului.
TABEL 1
Echipamente auxiliare care trebuie incluse pentru încercarea de determinare a puterii nete a motorului
>PIC FILE= „T0013845”> >PIC FILE= „T0013846”>
5.1.1.3. Echipamente auxiliare pentru pornirea motoarelor diesel
Pentru echipamentele auxiliare utilizate la pornirea motoarelor diesel, trebuie luate în considerare următoarele două cazuri: 5.1.1.3.1. 5.1.3.1.3.1. Pornirea electrică : Generatorul este montat și alimentează, dacă este necesar, echipamentele auxiliare esențiale pentru funcționarea motorului.
5.1.1.3.2. Pornirea, alta decât cea electrică : În cazul în care există accesorii acționate electric esențiale pentru funcționarea motorului, este montat generatorul și alimentează aceste accesorii. În caz contrar, acesta este îndepărtat. În oricare dintre cazuri., sistemul de producere și de acumulare a energiei necesare pentru pornire este montat și funcționează în stare neîncărcată.
5.1.2. Condiții de reglare
Condițiile de reglare pentru încercarea de determinare a puterii nete sunt indicate în tabelul 2.
TABELUL 2
Condiții de reglare >PIC FILE=”T0013847″>
5.1.3. Teste de putere netă
5.1.3.1. Încercarea de putere netă trebuie să constea într-un rulaj la accelerație maximă pentru motoarele cu aprindere prin scânteie și la o setare fixă a pompei de injecție la sarcină maximă pentru motoarele diesel, motorul fiind echipat astfel cum se specifică în tabelul 1.
5.1.3.2. Datele de performanță trebuie să fie obținute în condiții de funcționare stabilizate, cu o alimentare adecvată cu aer proaspăt a motorului. Motorul trebuie să fi funcționat în conformitate cu recomandările producătorului. Camerele de combustie pot conține depuneri, dar în cantitate limitată.
Condițiile de încercare, cum ar fi temperatura aerului de admisie, trebuie să fie selectate cât mai aproape posibil de condițiile de referință (a se vedea 5.2) pentru a minimiza amploarea factorului de corecție.
5.1.3.3. Temperatura aerului de admisie în motor trebuie măsurată la o distanță de 0 715 m în amonte de punctul de intrare în filtrul de aer sau, dacă nu se utilizează un filtru de aer, la o distanță de 0 715 m de la claxonul de admisie a aerului. Termometrul sau termocuplul trebuie să fie protejat de căldura radiantă și plasat direct în fluxul de aer. De asemenea, acesta trebuie să fie protejat de jetul de combustibil. Trebuie folosit un număr suficient de locații pentru a obține o temperatură medie reprezentativă la intrare. Fluxul de aer nu trebuie să fie perturbat de dispozitivul de măsurare.
5.1.3.4. Nu trebuie luate date până când cuplul, turația și temperatura nu au rămas substanțial constante timp de cel puțin un minut.
5.1.3.5. Turația motorului în timpul unei curse de măsurare nu trebuie să se abată de la turația selectată în timp ce se fac măsurătorile cu mai mult de ± 1 % sau ± 10 turații/min, oricare dintre acestea este mai mare.
5.1.3.6. Citirile privind sarcina de frânare, consumul de combustibil și temperatura aerului de admisie trebuie efectuate simultan; citirea adoptată în scopul măsurării trebuie să fie media a două valori stabilizate care diferă cu mai puțin de 2 % pentru sarcina de frânare și consumul de combustibil.
5.1.3.7. Trebuie utilizat un timp de măsurare de cel puțin 60 de secunde atunci când se măsoară viteza sau consumul de combustibil cu un dispozitiv acționat manual.
5.1.3.8. Combustibil
5.1.3.8.8.1. În cazul motoarelor diesel, combustibilul utilizat trebuie să fie cel specificat în anexa V la Directiva 72/306/CEE a Consiliului din 21 august 1972 privind apropierea legislațiilor statelor membre referitoare la măsurile care trebuie luate împotriva emisiei de poluanți proveniți de la motoarele diesel destinate utilizării în motoare (1), la care se adaugă, dacă este necesar, un combustibil comercial lichid sau gazos recomandat de producător. Combustibilul nu trebuie să conțină niciun aditiv de suprimare a fumului.
5.1.3.8.2. În cazul motoarelor cu aprindere prin scânteie, combustibilul utilizat trebuie să fie un combustibil comercial, fără niciun aditiv suplimentar. Se poate utiliza, de asemenea, combustibilul descris în anexa VI la Directiva 70/220/CEE a Consiliului din 20 martie 1970 privind apropierea legislațiilor statelor membre referitoare la măsurile care trebuie luate împotriva poluării aerului cu gaze provenite de la motoarele cu aprindere prin scânteie ale autovehiculelor (2), astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 78/665/CEE (3).
5.1.3.9. Răcirea motorului 5.1.3.3.9.1. Motoare răcite cu lichid
Temperatura lichidului de răcire la ieșirea din motor trebuie menținută în limita a ±5 ºC față de temperatura superioară controlată termostatic specificată de producător. Dacă nu este specificată nicio temperatură de către producător, temperatura trebuie să fie de 80 ± 5 ºC.
5.1.3.9.2. Motoare răcite cu aer
Pentru motoarele răcite cu aer, temperatura într-un punct indicat de producător trebuie să fie menținută între valoarea maximă TM specificată de producător și TM – 20 ºC.
5.1.3.10. Temperatura combustibilului la intrarea în pompa de injecție sau în carburator trebuie menținută în limitele stabilite de producător.
5.1.3.11. Temperatura uleiului de lubrifiere măsurată în carterul de ulei sau la ieșirea din răcitorul de ulei, dacă există, trebuie să se încadreze în limitele stabilite de producător.
5.1.3.12. Temperatura gazelor de eșapament trebuie măsurată într-un punct al țevii (țevilor) de eșapament adiacent(e) la flanșa (flanșele) de ieșire a colectorului (colectorilor) de eșapament. Aceasta nu trebuie să depășească valoarea specificată de producător.
5.1.3.13. Sistem auxiliar de răcire
Se poate utiliza un sistem auxiliar de răcire dacă este necesar pentru a menține temperaturile în limitele specificate la 5.1.3.9. – 5.1.3.12. (1)JO nr. L 190, 20.8.1972, p. 1. (2)JO nr. L 76, 6.4.1970, p. 1. (3)JO nr. L 223, 14.8.1978, p. 48.
5.1.4. Procedura de încercare
Efectuați măsurători la un număr suficient de turații ale motorului pentru a defini complet curba de putere la sarcină maximă între cele mai mici și cele mai mari turații ale motorului declarate de producător. Această gamă de turații trebuie să includă turația de revoluție la care motorul produce puterea sa maximă. Pentru fiecare turație, se ia media a două măsurători stabilizate.
5.1.5. Măsurarea indicelui de fum
În cazul motoarelor diesel, gazele de eșapament trebuie să fie examinate în timpul încercării pentru a se verifica conformitatea cu condițiile stabilite în anexa VI la Directiva 72/306/CEE.
5.2. Factori de corecție
5.2.1. Definiție
Factorul de corecție este coeficientul K cu care trebuie înmulțită puterea observată pentru a determina puterea motorului în condițiile atmosferice de referință specificate la 5.2.2.
5.2.2. Condiții atmosferice de referință
5.2.2.2.1. Temperatura : 25 ºC.
5.2.2.2. Presiunea uscată (ps) : 990 mbar.
5.2.3. Condiții de respectat în laborator >PIC FILE=”T0013848″>
5.2.4. Determinarea factorilor de corecție
5.2.4.1. Motoare cu aprindere prin scânteie (carburator sau injecție) – factor Ka.
Factorul de corecție se obține prin aplicarea următoarei formule: >PIC FILE= „T0013849”>
unde
T = temperatura absolută în K la intrarea aerului în motor;
ps = presiunea atmosferică uscată în mbar, cu alte cuvinte, presiunea barometrică totală minus presiunea vaporilor de apă.
5.2.4.2. Motoare diesel – factorul Kd
5.2.4.2.2.1. Motoare diesel cu aspirație naturală în patru timpi și motoare diesel în doi timpi
Factorul de corecție se calculează cu ajutorul următoarei formule: >PIC FILE= „T0013850”>
unde
T = temperatura absolută în K la intrarea aerului în motor:
ps = presiunea atmosferică uscată în mbar.
5.2.4.2.2. Motoare diesel în patru timpi supraîncărcate sub presiune
5.2.4.2.2.2.2.1. 5.5.2.2.4.2.2.5.2.2.2. Motoare turboalimentate acționate prin evacuare
Nu se face nicio corecție a puterii. Cu toate acestea, atunci când densitatea aerului ambiant diferă cu mai mult de 5 % față de densitatea aerului în condițiile de referință (25 ºC și 1 000 mbar), condițiile de încercare trebuie să fie notate în raportul de încercare.
5.2.4.2.2.2. Motoare supraalimentate mecanic
5.2.4.2.2.2.2.2.1. Raportul r este definit prin următoarea formulă: >PIC FILE= „T0013851”>
unde
D = cantitatea de combustibil livrată în mm3 pentru fiecare ciclu al motorului,
V = capacitatea cilindrică a motorului în litri,
P1 = presiunea mediului ambiant,
P2 = presiunea la colectorul de admisie al motorului,
T1 = temperatura mediului ambiant în K (conform definiției de la punctul 5.1.3.3.3),
T2 = temperatura la colectorul de admisie al motorului în K.
5.2.4.2.2.2.2.2.2. Factorul de corecție pentru motoarele supraalimentate mecanic este același cu cel pentru motoarele cu aspirație naturală dacă r este egal sau mai mare de 50 mm3/litru și este egal cu 1 dacă r este mai mic de 50 mm3/litru.
5.3. Raport de încercare
Raportul de încercare trebuie să conțină rezultatele și toate calculele necesare pentru a obține puterea netă, astfel cum sunt enumerate în anexa II, împreună cu caracteristicile motorului enumerate în apendicele 1 sau în apendicele 2 la prezenta anexă.
5.4. Modificarea tipului de motor
Orice modificare a motorului în ceea ce privește caracteristicile enumerate în apendicele 1 sau apendicele 2 la prezenta anexă trebuie să fie raportată autorității competente. Această autoritate poate apoi fie: 5.4.1. să considere că modificările efectuate nu sunt susceptibile de a avea un efect substanțial asupra puterii motorului, fie
5.4.2. să solicite ca puterea motorului să fie determinată prin efectuarea încercărilor pe care le consideră necesare.
6. TOLERANȚE DE MĂSURARE A PUTERII NETE
6.1. Puterea netă a motorului determinată de serviciul tehnic poate să difere cu ± 2 % față de puterea netă specificată de producător, cu o toleranță de 1 75 % pentru turația motorului.
6.2. Puterea netă a unui motor în timpul unei încercări de conformitate a producției poate să difere cu ± 5 % față de puterea netă determinată în timpul unei încercări de omologare de tip.
Apendice 1
>PIC FILE= „T0013852”> >PIC FILE= „T0013853”>
>PIC FILE= >PIC FILE= „T0013854”>
>PIC FILE= „T0013855”>
Anexa 2
>PIC FILE= „T0013856”> >PIC FILE= „T0013857”>
>PIC FILE= „T0013858”>
>PIC FILE= „T0013859”>
ANEXA II
>FIȘIER FOTO= „T0013860″”PIC FILE= „T0013861”>
>FIȘIER FOTO= „T0013862”>
>FIȘIER FOTO= „T0013863”>
.